După o primă vedere, o săptămână destul de săracă în informații. Trăim, totuși, în Lugoj, un oraș în care venirea ploii este, uneori, principala știre a zilei (sau a săptămânii). Deci:
Săptămânalul Redeșteptarea ne prezintă ca cea mai importantă știre a săptămânii situația dezastruoasă a Societății Meridian 22. Practic, este un reportaj destul de bine detaliat, care vrea să argumenteze concluzia primarului Claudiu Buciu, care vede ca singură soluție pentru remedierea problemelor intrarea în insolvență a Societății. Hmmm, chiar dacă noi, cetățenii orașului, în mare majoritate, am fost buni platnici achitând facturile „la zi”, totuși, Meridian 22 este efectiv „îngropată” în datorii. Păi, să nu „privești înapoi cu mânie” către cei care au „păstorit” aceasta Societate, și administartiv și politic, în toți acești ani? Tot din partea administrației locale vine și o veste bună: fostele centrale termice lugojene vor fi demolate, în locul lor urmând a fi construite parcări și spații verzi. Era și cazul. Despre curățenia „voluntară” povestită într-un articol semnat de Dumitru Toma, nu mai comentez multe, că s-a comentat destul pe mediul online. Ce m-a mirat cel mai tare a fost mirarea semnatarului articolului, că există nesimțiți care distrug curățenia făcută în week-end… Pare-se că succesul acestei acțiuni a fost așa de mare, încât și vecinii buzieșeni ne-au urmat exemplul, ieșind cu mic cu mare la o acțiune de „igienizare generală” (a orașului). Din ce înțeleg eu din articol, asta a fost o acțiune „mobilizatoare”, nu „voluntară”. Chiar vă temeți de cuvântul „patriotică”? Dacă a avut succes, ce mai contează… Într-o altă știre, președintele PSD Lugoj, Călin Dobra, face declarații, dar nu despre Lugoj, ci despre opoziția pe care o face în Consiliul Județean Timiș, unde este consilier. Poate își va aminti, într-o zi, că este și conducătorul principalului partid de opoziție de la noi din oraș… Ce spuneam, în scurta introducere, despre intensitatea vieții lugojene, unde și venirea ploii este o știre importantă, se argumentează din știrea: „Veste bună! Îndrăgitul Ocico Piaț, de pe strada Oloșagului, își redeschide porțile” Într-adevăr, în orașul fără Operă, Filarmonică sau Teatru (aici mă refer la unul de stat), redeschiderea unei piețe de vechituri nu poate fi decât un moment fabulos! Păi unde se mai întâlnește lumea la o bârfă, la un mic de Deva, pe fond sonor de manele? Una dintre principalele informații ale săptămânii am descoperit-o într-o știre mică, mică, în pagina a șaptea. Nici titlul nu prea spune multe: „Proiectul de reabilitare a centrului Lugojului, modificat”. Citită cu atenție, știrea ne dezvăluie nu doar că proiectul este modificat, dar și că execuția acestei modificări o va face Meridian 22. Meridian 22? Păi nu este aceeași societate cu probleme, care trebuie să intre în insolvență? După ce ne-am „ars” cu Ștrandul și cu Bazinul acoperit , nu ar fi mai indicat să alegem cu atenție firmele executate? În pagina de cultură, un emoționant articol dedicat domnului profesor emerit Nicolae Ghinea, căruia Editura Scrisul Românesc din Craiova i-a dedicat un frumos portret literar și profesional în cadrul minienciclopediei „Oameni și cărți din sudul Doljului”. Un om deosebit, care mi-a fost și mie dascăl, și care a contribuit enorm la faptul că citesc mai mult de două cărți pe lună. Multă sănătate, stimă și respect, domnule profesor emerit Nicolae Ghinea! Cred că este pentru prima dată, de când fac această revistă a presei, când nu văd nicio știre despre volei, în pagina de sport. Sunt știri din fotbal, atletism, gimnastică, kickbox și judo. În seria ”Povești, locuri și oameni de altă dată!”, Cristian Ghinea ni-l prezintă pe „Victor Vlad Delamarina, pictor și acuarelist de mare talent”.
Săptămânalul Actualitatea ne informează, pe prima pagină, că lugojeanul Mark Luca Ioviță a câștigat, la doar 10 ani, campionatul Balcanic de Supermoto, de la Drama, Grecia. Felicitări! La rubrica „+;-”, la „minus”, este trecut președintele CJ Timiș, Alin Nica, care nu a alocat fonduri pentru cultură (prin comparație cu președinții consiliilor județene vecini). Ce nu au aflat jurnaliștii de la Actualitatea este că, după ce și-a dat seama ce declarație a făcut, Alin Nica a (re)ieșit la presă și le-a spus că sunt, totuși, 400.000 de lei pentru Agenda Culturală Județeană. Așa că, ok, să fie minus, dar să se schimbe motivul… Prin reportajul despre Bazar, semnat de Dan Timaru, în care aflăm unde intenționează noua administrație să amenajeze viitorul spațiu dedicat organizării „manifestărilor-concertelor-evenimentelor publice, care presupun o participare mai numeroasă”, ne îndreptăm spre zona culturală, cu care voi încheia această revistă a presei (la sport: volei!). În articolul semnat de Constantin-T STAN, „Prioritățile Lugojului, orașul muzicii-Sub aura Bredicenilor: Concurs Internațional de Canto și Conferința Națională de Istorie” , aflăm că este „salutată finanțarea unor manifestări culturale de anvergură, în măsură să exprime plenar vocația europeană a Lugojului”, care infirmă „îndoielile unor clevetitori și colportori (…) eterni „epigoni” ai lui Toma necredinciosul, care adoptă fără scrupule și fără prea mult discernământ defetismul”. Adică, Primăria Lugoj va finanța în octombrie organizarea celei de a III-a ediții a Concursului Internațional de Canto „Tiberiu Brediceanu” și Conferința Națională de Istorie „Acta Historica Civitas Lugosiensis”, în cadrul căreia va fi și un „concert extraordinar dedicat creației lui Tiberiu Brediceanu”. Toate bune și frumoase, sunt chiar bucuros că vor fi asemenea manifestări culturale în Lugoj, DAR este o problemă… Tot în acest număr al Săptămânalului Actualitatea este publicat un anunț de participare intitulat „Sesiunea pentru acordarea finanțărilor nerambursabile de la bugetul local al municipiului Lugoj, pentru activități cultural educative și pentru susținerea și promovarea culturii scrise, în anul fiscal 2021”. Ei, în acest anunț făcut de Primăria Lugoj aflăm că se oferă mai mulți bani pentru acțiuni culturale, ni se explică cum și cui se pot acorda acești bani, de unde se poate obține documentația prevăzută în ghidul solicitantului (există un ghid!) și care este data limită (!) pentru depunerea proiectelor. Tot în anunț mai aflăm că DUPĂ depunerea proiectelor, Primăria va face o selecție, în baza unor criterii de atribuire(!), și va anunța, prin afișaj pe site-ul instituției și corespondență scrisă, rezultatul și nivelul sumelor aprobate. Data limită de depunere a proiectelor, conform acestui anunț, este 3 iunie 2021, adică peste 6 zile, de la data când scriu aceste rânduri. Hmmmm, cum e posibil să se știe deja câștigătorii unor proiecte? Ce sens mai are toată tevatura asta cu „anunțul de participare”, „ghid”, „criterii de atribuire” sau „dată limită de depunere a proiectelor”, dacă ele deja au fost atribuite? O fi corect, n-o fi? Chiar dacă e vorba despre cultură (repet, salut organizarea acestor manifestări!), respectarea legii tot ar trebui să existe. Poate e și legal, poate e și moral, na, cine să știe?😉
Atât. Pentru mai multe știri, cumpărați cele două publicații, Redeșteptarea și Actualitatea! Weekend fain să aveți!
augustin bercean 
Lasă un răspuns