„Îndrăznim să redevenim” (ce nu am fost niciodată😁… )-Revista presei lugojene (21-27.10.2021)

Săptămâna aceasta, revin la criteriul după care m-am ghidat când am ales cu care dintre cele două ziare lugojene să încep revista presei. Îi felicit pe cei de la Actualitatea pentru distincția primită, locul întâi în competiția cu Redeșteptarea, în clasamentele întocmite de către listafirme.ro și Top Profit România 2021, dar rămânem la vechiul criteriu, cel al anului de apariție. M-ar fi interesat și un top al vânzărilor, dar sunt sigur că nu o să-l văd vreodată 😂. Nu sunt rău, asta e situația la modul general, în România. Presa scrisă dispare. De aceea vă îndemn, pe cei care citiți aceste rânduri, să cumpărați cele două săptămânale. Este singurul mod prin care putem păstra o tradiție. Deci:

• Săptămânalul Redeșteptarea alege ca primă știre pensionarea comandantului Poliției lugojene, Mihai Tonenchi. Titlul este „Pe loc repaus” și subtitlul „Comandantul Poliției Lugoj are dosar… de pensie”. Un articol scris de Dumitru Toma, frumos, laudativ, așa cum ar trebui să fie un „laudatio” citit în ziua pensionării. Într-adevăr, în afară de problemele cu comunitatea rromă, despre care Mihai Tonenchi spune că au fost „extrem de mediatizate de o parte a mass mediei” (sic!), la Lugoj nu au existat prea multe cazuri în care poliția să apară în presă. Lugojenii au ce au cu Poliția Locală, nu cu cea Națională, dacă urmărești ce scriu „eroii de tastatură”. Îi urez și eu să aibă o pensie cât mai lungă!

• În pagina a doua, în editorial, Ion Moldovan pornește o cruciadă împotriva nevacciniștilor, în special a celor care își arogă statutul de „prim sfătuitori ai țării”. Titlul „Cine e pe primul loc…” ne demonstrează încă o dată afinitatea jurnalistului pentru sport. Paralela cu lumea sportivă continuă și în debutul articolului. Mda, ar putea fi și lupta asta între nevacciniști și vacciniști comparată cu o competiție, mai ales că din cauza primilor, am ajuns No.1 în Europa. Pe de altă parte, eu aș da mai puțin vina pe nevacciniști și m-aș concentra mai atent pe mediul politic din România, cel care dă miniștrii care s-au ocupat de educație, sănătate și comunicarea cu cetățenii. Ce sădim, aia culegem…

• Tot în pagina 2, este articolul „Ultimul supraviețuitor! Consilierii votează decernarea titlului de Cetățean de Onoare pentru veteranul de război, Nicolae Streian”. La mulți ani, domnule profesor și felicitări!

• În pagina 3, în articolul semnat de către Cristian Ghinea, „Ședință extraordinară de Consiliu!. Un nou ales local își ia în primire atribuțiile”, este vorba de validarea consilierului local Costel Nicușor Vieru, care îl va înlocui pe medicul Dan Cliciovan, la PNL. Cum am spus mai demult, rețineți acest nume acum, Costel Nicușor Vieru, că nu cred că va mai apărea prin presă cât de curând 😀. Așa e în politica de partid, e nevoie de mâini ridicate, nu de sugestii, când se ordonă cum se va vota…

• În aceeași pagină, apare și articolul „Digurile lugojene, consolidate doar cu promisiuni”, semnat de Leontin Târziu. În știre, Titus Bojin (mai vechiul prieten al lugojenilor care, atunci când a inaugurat, din funcția de președinte al Consiliului Județean Timiș, noul pod peste Timiș, i-a spus „puntea lui Boldea” 😂), director adjunct la ABA Banat, a spus ce știm cu toții. În cuvintele mele, ce a declarat domnia sa sună cam așa: „dacă nu ai pe cine trebuie, unde trebuie, nu reușești nimic”. Da, cam așa este descrisă România din ultimii 30 de ani.

• O altă știre, în pagina 3, ne anunță că „Primăria va plăti peste un milion de euro pentru 10 microbuze”. Dacă sunt bani, de ce nu? Nu mă pricep deloc la mașini, așa că las pe alții să comenteze. Chiar, știrea a apărut pe pagina de Facebook de la Redeșteptarea. Citiți comentariile 😉. La finalul știrii, este și o veste proastă. Autobuzele electrice (parcă unul dintre motivele invocate de Primărie, pentru cumpărarea fostei fabrici din ITL!) nu mai vin la Lugoj. Se pare că a fost doar o promisiune guvernamentală și atât!-nu o zic eu, ci Leontin Târziu, semnatarul acestui articol…

• Am lăsat la sfârșit principala știre a paginii 3. Titlul este „Gargară politică! Taxa pe apa de ploaie nu poate fi eliminată, pentru că legislația nu permite acest lucru”. Articolul, practic, este un răspuns dat de către primarul Claudiu Buciu consilierilor USRPlus Lugoj, care au cerut eliminarea ei. Pare un subiect interesant. Sunt ceva legi de citit, așa că nu mă exprim acum.

• În pagina 4, se vorbește, din nou, de sensul giratoriu de pe centură: ”Sensul giratoriu, proiect pierdut! Accidentele grave de la intersecția morții (aici cred că se impuneau niște ghilimele, dar nu eu, ci mama mea a lucrat la corectură, la acest ziar, așa că nu zic nimic 😉) Fac această revistă a presei de aproape 6 luni și, deja, am început să spun, din ce în ce mai des, că am spus că așa va fi. La fel și cu această știre. Am spus că șoseaua nu este a administrației locale și orice comentariu pe care aceasta îl face este depășit juridic. Tot ce poate face administrația, este să discute, dar, vorba aia: „dacă nu ai pe cine trebuie, unde trebuie, nu reușești nimic”. Și noi nu prea mai avem pe niciunde, nici la județ, nici la Guvern, nici la…

• În pagina 7, din nou despre Ocico! Chiar îmi era dor de subiectul acesta 😁. Nu prea am înțeles titlul „Se uită la vecini! Târgul de vechituri va fi reorganizat după modelul piețelor de mărunțiș din Cluj sau Oradea”. Care vecini? Geografic vorbind, nu prea ne învecinăm cu cele două orașe… Și Cluj sau Oradea? Două dintre cele mai lăudate administrații din țară. Păi, doar atât? De ce nu merge TOATĂ administrația locală acolo, șă învețe cum se administraează un întreg oraș? Doar pentru un „târg de mărunțișuri” și unul de mașini, zău, nu merită efortul și cheltuiala.

• În pagina de cultură se scrie despre proiectul regizorului Sabin Drăgoi, care a lansat o serie de reportaje cu titlul „Artsit emigrant”, în care primii cinci artiști prezentați au fost lugojenii; Freddy Stauber, Rosana Căprariu, Monica Szirbik Slahotka, Imelda Paulov și Aura Twarowska; despre spectacolul folcloric „Priculiciul”, pus în scenă de Ansamblul Folcloric„Lugojana”, la Teatrul Municipal și despre o frumoasă poză (în care sunt, de la stânga la dreapta, Christian Rudik, directorul Operei timișorene, Claudiu Buciu, primarul municipiului Lugoj, și Ovidiu Andriș, directorul interimar al Filarmonicii timișorene), deasupra căreia apare sloganul „Îndrăznim! Lugojul se pregătește să redevină capitala culturală a Banatului”. Sună frumos, nu? Problema este că nicicând Lugojul nu a fost capitala CULTURALĂ a Banatului. Timișoara a fost mereu deasupra noastră, la acest capitol. Când a apărut această sintagmă, se făcea referire la capitala SPIRITUALĂ a Banatului. În perioada antebelică, Lugojul era singurul oraș care avea o populație numeroasă de români, motiv pentru care la noi în oraș se organizau multe manifestări culturale în LIMBA ROMÂNĂ. Nu putem clama un neadevăr, doar din dorința de a da bine în poze. Timișoara avea/are manifestări culturale mult peste cele din Lugoj și asta din totdeauna.(despre acest subiect am citit într-un articol scris de către domnul profesor Constantin.T-Stan). În ceea ce privește conținutul articolului… . Observ că se vrea șters tot ce s-a întâmplat cultural în Lugoj, în ultimii ani. Nu înțeleg de ce… Se afirmă în articol că, (…) cu excepția celor șase ediții ale Festivalului Internațional de Canto (din nou se omite organizatorul: Casa de Cultură a Municipiului Lugoj!) și a unor evenimente organizate de prof. Simona Avram, în cadrul unui parteneriat stabilit de regretatul director al operei timișorene, maestrul Corneliu Murgu, cele două instituții de cultură au fost mai degrabă absente din viața orașului”. Serios?! Pe baza căror investigații jurnalistice s-a făcut această afirmație? EXISTĂ un contract de colaborare înceheiat (semnat și ștampilat!) între Casa de Cultură a Municipiului Lugoj și Filarmonica de Stat „Banatul”, prin care Casa de Cultură a Municipiului Lugoj oferea Sala Teatrului Fiularmonicii pentru concerte școală, concerte la care au participat elevii de la Colegiul Brediceanu. Acest parteneriat a durat mulți ani. El există la Casa de Casa de Cultură a Municipiului și poate fi verificat oricând. Aș vrea să văd și alte contracte semnate între cele două instituții timișorene și alți organizatori lugojeni. Poate există, nu zic nu…

• În pagina de sport, despre volei – prima victorie din campionat a CSM-ului, depre succesul obținut de luptătorii lugojeni la Cupa României de seniori și Campionatul Nașional de cadeți, despre victoria de moral a echipei de fotbal a CSM, înaintea derby-ului cu Phoenix Buziaș și despre Memorialul Tit Liviu Isar, la gimnastică.

• În rubrica „Povesști, locuri și oameni de altădată!”, Cristian Ghinea ni-l prezintă pe „Ion Vidu„în generația de aur” a profesorilor de la Liceul „Coriolan Brediceanu”.

• Săptămânalul Actualitatea consideră știrea cu târgul de vechituri (Ocico) ca fiind cea mai importantă a săptămânii. „Piață de mașini și târg de vechituri ca la Oradea”, este titlul. Față de știrea din Redeșteptarea, aici a dispărut Clujul! În rest, același vechi text pe care îl citim de mai bine de 4 luni: va fi gata, se lucrează la regulament, o nouă „locație” etc.

• În pagina 3, Dan Timaru comentează, în editorialul intitulat „12 scaune”, hotărârea Primăriei de a achiziționa 12 scaune, cu suma de 975 de lei bucata. Nu cred că este un editorial negativ la adresa administrației, deoarece specifică foarte clar că această achiziție, la această sumă/scaun, a fost făcută „din respect pentru lugojeni”😂. Subtil…

• În pagina 4, în rubrica „De la lume adunate și de nimeni rezolvate”, colajul de sesizări foto face referire la boschetarii din Lugoj, starea curățeniei, halul în care parchează unii concetățeni, modul cum au fost astupate gropile după intervenția Meridianului, mizeria din Căsuțele din Parcul Copilor și „rezolvarea” ingenioasă a unei bălți de urină, din fața toaletei din Parcul Copiilor . Vorba lui Alexandru Andrieș, „ce oraș frumos”…

• Tot în pagina 4, aflăm că inițiativa acordării titlului de Cetățean de Onoare a Municipiului Lugoj domnului Nicolae Streian a aparținut ziarulul Actualitatea. Frumos!

• În pagina 10, profesorul Constantin-T.STAN continuă seria articolelor prin care evidențiază importanța rolului pe care viitorul manager îl va avea la conducerea Școlii de Arte, vechiul Conservator de Muzică, din Lugoj. În această ediție este prezentată activittatea Conservatorului, în perioada 1930-1933. În mai josul paginii, aceași poză frumoasă, ca cea din Redeșteptarea, cu directorul Operei din Timișoara, Christian Rudik, cu primarul municipiului Lugoj, Claudiu Buciu, și cu directorul interimar al Filarmonicii timișorene, Ovidiu Andriș. Textul, foarte „îndrăzneț”, este același…

Atât pentru săptămâna aceasta! Dacă vă place, dați share! Un weekend fain să aveți!