De la problemele de fond funciar la… muzica lui Frank Zappa – Interviu acordat de Mihai Ritivoiu, Prefectul Județului Timiș

Am dorit să fac acest interviu din secunda în care am aflat că Mihai Ritivoiu este noul Prefect al Județului Timiș. Mihai Ritivoiu este, din punctul meu de vedere, un personaj atipic lumii politice, pe care l-am „descoperit” nu cu mulți ani în urmă. Are 42 de ani, un doctorat în economie, este vicepreședinte al Asociaţiei Regiunilor Europene și este mare fan Frank Zappa. Personal, l-am cunoscut la decernarea Premiilor Fundației Jazz Banat, în 2017, când, ca reprezentant al Consiliului Județean Timiș, mi-a înmânat diploma de „managerul anului” . Anul următor, m-am „răzbunat” oferindu-i o diplomă de excelență „pentru sus­ţinerea şi promovarea mu­zicii de jazz” , cu ocazia Galei Premiilor Jazz de la Lugoj, prilej cu care ne-am delectat și cu un concert „marca” Harry Tavitian, ai cărui fani suntem amândoi. Trebuie să recunosc că, muzical, suntem pe aceași lungime de undă. În ceea ce privește politica… sunt ceva ani buni de când nu mai etichetez persoanele strict pe motivul apartenței la un anumit partid. S-au perindat prea multe partide pe la „putere”, cu rezultatele aferente, încât să mai pot face o distincțe clară între „buni” și „răi”. Că tot am reușit să-i „smulg” acest interviu (rar dă interviuri…), am folosit ocazia de a afla „ce este o Prefectură și ce face ea, mai exact”. Bineînțeles, nu puteam să nu vorbim puțin și despre muzică…

Domnule prefect, care este rolul instituției Prefecturii în sistemul administrativ? Multă lume nu știe mai deloc „ce face Prefectura”…

Da, într-adevăr, lumea nu prea știe acest lucru, asta poate și din cauză că Prefectura nu are bani de dat, adică nu alocă fonduri. Prefectura are rolul de a reprezenta Guvernul în teritoriu. În acest sens, are în subordonare serviciile deconcentrate. Este o oglindă a guvernării la nivel macro, în județ. Tot în acest context, Prefectura are relații de colaborare și de coordonare cu Poliția, Jandarmeria și alte instituții de acest gen. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, coordonează activitatea serviciilor deconcentrate (sunt peste 50) și verifică legalitatea documentelor emise de autoritățile administrativ-teritoriale. Practic, Prefectura este o instituție de control și de coordonare. Un alt rol important pe care îl are Prefectura este acela de a soluționa problemele de fond funciar. Prefectul este președintele Comisie de Fond Funciar.

Care este relația dintre Prefectură și Consiliile Județene și Primării? Există vreo relație de subordonare între acestea?

Atât Președintele Consiliului Județean, cât și primarii, sunt aleși. Reprezentativitatea lor este mult mai mare decât a prefectului, care, deși este înalt demnitar public, este numit în funcție, ceea ce înseamnă că poate fi schimbat de pe o zi pe alta, dacă face o greșeală sau dacă se schimbă guvernarea. Prin comparație, la fel este cu un parlamentar care este ales pentru patru ani de zile, comparativ cu un ministru, care este numit în funcție și poate fi schimbat oricând. Nici vorbă ca Prefectul să fie șeful Președintelui Consiliului Județean sau al Primarilor. E adevărat, Prefectul vizează hotărârile Consilului Local sau Județean, le poate „ataca”, dacă consideră că nu sunt în litera legii, de asemenea poate controla activitatea oricărei instituții publice, prin corpul de control, dacă i se semnalează că sunt abuzuri, ilegalități sau suspiciuni de disfuncționalitate. Realația dintre Prefect și Președintele Consilului Județean și Primari este de colaborare și control.

Sunteți de puțin timp numit Prefect al Județului Timiș. Cum v-ați acomodat cu această funcție?

Este o perioadă extrem de încărcată, pentru mine, momentan. Se spune că un șef eficient nu prea are de lucru, pentru că el deleagă. Ei, eu nu fac încă asta, până când nu voi cunoaște problemele în detaliu. Va trebui să cunosc totul, pentru a știi exact ce și cui îi deleg. Acum, abordez fiecare problemă în parte, pentru a le putea înțelege pe toate. Chiar dacă am o experiență administrativă de peste 12 ani, perioadă în care am fost consilier local și județean, fiecare instituție are particularitățile sale și atunci prefer să iau fiecare problemă în parte. Verific toate hărtiile, pun multe întrebări, unele dintre ele par chiar amuzante pentru unii, dar doar așa voi putea înțelege totul. Este o perioadă încărcată, dar nu mă plâng. Știam că e mult de muncă și că acesta nu e un post de huzurit.

Ce își propune prefectul de Timiș să realizeze în perioada în care va deține această funcție?

Chiar într-o conferință de presă pe care am susținut-o cu ceva timp în urmă, am spus despre acest concept de „Prefectură de sticlă”. Mi-am propus să schimb modul de comunicare al Prefecturii și al instituțiilor subordonate, să le îndrept către public și către presă, astfel încât să fie o transparență totală la actul administrativ. Îmi doresc ca la orice întrebare sau neclaritate a unui cetățean sau a presei să vin cu răspunsuri clare , pertinente, bazate pe indicatori, cuantificabile, nu cu un limbaj de lemn și promisiuni deșarte. Avem multe probleme de rezolvat. În primul rând, avem problema fondului funciar. Sunt foarte puține titluri de proprietate ce vor fi emise în perioada următoare. Fiecare Primărie este disperată, deoarece are documentații din 2018-2019, care nu au fost încă prelucrate și date rezoluții pe ele. Obiectivul meu este să rezolv această problemă cât mai reprede cu putință. Mi-am propus să reușim să scurtăm și perioada de primire a carnetelor de șoferi și cea de înmatriculare a autovehicolelor. În anul 2022, să stai trei luni de zile să „dai orașul”, după ce „ai luat sala”, sau să aștepți 3 luni pentru a înmatricula un autovehicul, mi se pare inadmisibil. Eu sunt optimist că le vom pune pe roate pe toate și le vom rezolva așa cum trebuie.

Prefațez întrebarea care urmează cu o scurtă poveste. În 2018, eram la Gărâna, nu la festivalul de jazz, al lui Marius Giura, ci la cel de Fusion, al lui Dean Bowman. La un moment dat, stăteam la o masă alături de 3 persoane foarte cunoscute în mediul cultural timișorean. Una dintre acestea a spus: „am aflat că un consilier județean dorește să deschidă un club de jazz, în Timișoara”. Nimeni nu s-a mirat că cineva intenționează să deschidă un club cu un asemenea specific, în 2018, în Timișoara, mirarea celor prezenți a fost când aceeași persoană a adăugat: „…și e pesedist, vă vine să credeți?” Acel consilier despre care se vorbea, erai tu… Deci, cum de ai ales să te înscrii în PSD?

Familia bunicilor mei a fost deportată în Bărăgan, așa că există un puternic filon anticomunist la mine în familie. Primele 6 luni, după ce am intrat în politică, nici nu am spus acasă că am făcut-o (mai ales să spun și în ce partid am intrat…). Eu cred că, totuși, principalul motiv pentru care clasa politică este așa de prost văzută în România este pentru că aproape nimeni serios nu se implică în politică, toată lumea stă pe margine și își dă cu părerea. M-am înscris în PSD pentru că, pe lângă structura mea social democrată-deși în ziua de azi e cam greu de vorbit de identitatea partidelor, mi s-a părut că, la acea dată, 2006, PSD-ul avea cei mai valoroși oameni. Mircea Geoană tocmai ce câștigase un congres în fața lui Iliescu, în 2005, și părea să fie un suflu nou în PSD. E adevărat, mi-a fost greu să „diger” câteva personaje îndoielnice din partid, dar, la modul general, m-am regăsit în el. Am fost surprins să văd că oamenii din PSD Timiș, în special generația noastră din acel moment, erau tineri cu facultatea la zi, persoane cu care aveai ce vorbi, cu experiență în administrație, cu care mi-a făcut o reală plăcere să lucrez. Situația PSD, la acea dată, nu prea era una bună. Faptul că eu am ajuns, la doi ani de zile după ce m-am înscris în partid și fără să dau prea mult din coate, în Consiliul Local Timișoara, din partea tineretului, a arătat că nu prea veneau oameni la PSD, în acea perioadă. Partidul era undeva la 18-20% în sondaje. La ora actuală, garnitura pe care o avem la Timiș este formată din tineri cu totul și cu totul speciali, bine pregătiți. Suntem o echipă care ne-am format în 20-25 de ani. Cei mai „vechi”, Sorin Grindeanu și Eugen Dogariu, sunt din 1996 în partid. Sub coordonarea lui Grindeanu am crescut cu toții. După atâția ani, avem încredere unii în alții și ne cunoaștem calitățile și defectele fiecăruia. Eu sunt mândru de partidul în care mă aflu și, faptul că am putut să cresc, că am ajuns tot mai sus pe liste, de la Consilul Local, la Consiliul Județean, am devenit liderul Consilierilor Județeni și, actualmente, Președintele PSD Timișoara, respectiv Prefect de Timiș, arată că acest partid promovează fără să țină cont de… muzica pe care o preferi 😊

Eu doream să scot în evidență, prin povestea mea, cât de mult aveți de lucru, această generație nouă de care spui, pentru a schimba o impresie generată în ani. Mai ales, aici, în Timiș

E suficient să îți faci treaba cu onestitate și cu dedicație. Lumea vede acest lucru și apreciază. La fel, în momentul în care „calci în străchini”, te taxează. Acuma, fără a idealiza, PSD a avut multe momente „negre”, începând cu mineriadele și terminând cu… ce vrei, dar și alte partide au avut momente „negre”. Să nu uităm de scandalurile de corupție, din anii 2010-2012. Nu că nu ar fi fost întotdeauna corupție și scandaluri de corupție, dar chiar atunci, când țara strângea cureaua și erau tăiate salariile, anumite partide făceau fel și fel de afaceri, care mai de care mai dubioase. Există uscături în orice partid. Să nu uităm că PSD a reușit, totuși, introducerea României în NATO și în Uniunea Europeană, fapt care este apreciat la adevărata sa valoare zilele astea, când Rusia a invadat Ucraina. Cu toate probleme inerente fiecărui partid, am reușit să ținem steagul sus și, după 30 de ani, să ne prezentăm ca un partid care încă este frecventabil și votat de alegători.

La final, hai să povestim puțin și de „lungimea de undă” în care ne simțim așa bine. Ce muzică preferă Mihai Ritivoiu?

Am avut șansa ca din fragedă pruncie, cred că aveam vreo 10-11 ani, să-mi cadă în mână niște casete cu Beatles, urmate apoi de niște albume Rolling Stones, aduse de tatăl meu, din Germania. Era vorba de Emotional Rescue și Made in the Shade. De aici mi s-a deschis apetitul pentru muzica bună. Am început să „trec” prin tot ce cred eu că este muzica bună, de la ABBA, la ZZ TOP, Creedence Clearwater Revival sau U2- care a fost marea formație a liceului meu ( liceul de informatică Grigore Moisil n.r.), sau la toate tipurile de techno, din perioada 1993-1995, și chiar la muzica simfonică (îmi place foarte mult Beethoven). Am ascultat/ascult și foarte mult jazz. Am ajuns, cred eu, la un nivel de ascultat muzică la care puține lucruri mă mai „mișcă”. Dacă ar fi să vorbesc de muzicienii care încă mă m-ai fac să „vibrez” și în zi de azi, pe locul întîi l-aș pune, de departe, pe Frank Zappa, pe locul 2 pe Neil Young, după care putem discuta de, să zicem, Bob Dylan, Mark Knopfler sau Robert Plant-cariera solo. Pentru multă lume, mai ales pentru cei care nu sunt foarte „atenți” la exactitatea genurilor muzicale, sunt considerat „rocker”, chiar dacă nu am părul lung. Am rămas unul dintre cei care încă ascultă foarte mult Beatles, pe care, personal, îi consider „adevărul și lumina” în muzică. De vreo 10 ani, am început să mă simt atras și de stilul alternativ-country, still apărut prin anii ’90 . Mark Knopfler, Robert Plant și chiar Bob Dylan s-au îndreptat spre acest still, în ultima perioadă.

Mulțumesc, Mihai, că ai acceptat acest interviu. Succes în activitate și multă baftă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: