„Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna are publicul lui și nu este afectat de apariția unor alte evenimente similare”-Marius Giura, directorul Fundației „Jazz Banat”

În perioada 7-10 iulie 2022, la Gărâna, se va desfășura cea de a XXVI-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz. Este prima ediție fără restricții, după cei doi ani de pandemie. Cu toate că se simt deja efectele unei crize mondiale, și în acest an Marius Giura, managerul Fundației Jazz Banat, a reușit să aducă în Poiana Lupului nume mari ale jazz-ului mondial.

Domnule Marius Giura, cum v-ați descurcat organizatoric anul acesta? A fost totul mai simplu, comparativ cu anii pandemici?

Organizatoric a fost cam asemănător cu anii din pandemie. Din păcate, după acești 2 ani, anul acest este anul postpandemic, în care a venit și războiul din Ucraina, și astfel suntem într-o plină criză financiară. Aportul finanțărilor, în special din partea sponsorilor, a fost mai redus față de alți ani. De la autorități, banii au venit cu neajunsurile de la fiecare ediție, adică dacă într-un an merge bine într-o parte, în anul următor nu este obligatoriu să se întâmple la fel.

Festivalul se desfășoară într-un județ, Caraș-Severin, dar este atribuit altui județ, Timiș. Această atribuire îi este datorată implicării timișorenilor în organizarea lui . Cât de complicat este să obțineți finanțări de la Consiliile Județene aferente? Există și riscul să nu și-l asume ca finanțare niciunul dintre județe sau niciuna dintre primării, nici Timișoara, nici Reșița.

Modalități de finanțare există. Cu toate aceste impedimente, el a fost constant finanțat, de-a lungul anilor, de județul Timiș. Bineînțeles că e finanțat și de Consiliul Județean Caraș Severin și de Primăria Reșița. Consiliul Județean Timiș a fost un partener constant, deoarece aici există fonduri și pentru Euroregiune. Întotdeauna a existat înțelegere acolo. Practic este o zonă în care Timișul și Carașul interacționează foarte bine. Gărâna are și primar timișorean și e locuită în proporție de 80% de timișoreni.

De altfel, este și o finanțare a turismului cultural, deoarece în zilele festivalului, atât Gărâna , cât și satele din jur, sunt efectiv „ocupate” de turiștii care vin la acest festival… În aceeași perioadă cu festivalul de la Gărâna mai sunt organizate 2 festivaluri de jazz în apropiere, unul în Timișoara și unul în Lugoj. La început de august, va fi și concertul lui Gregory Porter, la Reșița. Aceste multiple evenimente jazz-istice, organizate aproximativ în aceeași perioadă și destul de bine finanțate de autorități, nu influențează numărul participanților la festivalul de la Gărâna?

Nu, nu se întâmplă acest lucru. Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna are publicul lui și nu este afectat de apariția unor alte evenimente similare. Asta o spun după 10 ani de la apariția festivalului Jazz TM, care anul acesta și-a schimbat numele în Jazzx… Acesta, Jazz TM-ul, inițial a fost conceput să „omoare” Gărâna. A fost planificat în aceeași perioadă. Există și o declarație în acest sens a fostului primar timișorean, Nicolae Robu, care a zis că a făcut acest festival „pentru a nu mai fi obligați oamenii să mai urce la Gărâna”. A fost o declarație care a rămas și care maschează orgoliul nemăsurat al fostului primar de a-și impune punctul de vedere. Povestea este cunoscută. A încercat să anuleze finanțarea de la Consiliul Local Timișoara chiar în prima lui lună de mandat…

Adevărul este că nu este deloc simplu ceea ce faceți și vă admir foarte mult îndârjirea cu care vă zbateți an de an, pentru a putea continua organizarea acestui festival. Comparativ cu alte festivaluri, nu aveți o finanțare sigură din partea autorităților și, totuși, în fiecare an surprindeți cu sonoritatea numelor pe care reușiți să le aduceți.

Finanțare sigură nu prea există, pentru că, așa cum am spus, aportul entităților finanțatoare diferă de la an la an. Asta și în funcție de ce buget au autoritățile la dispoziție, precum și de „intervențiile” aferente. Neajunsul cel mare este că banii de la autorități nu se împart între evenimente într-un mod normal…

Să vorbim și de Festivalul de anul acesta. Sunt, din nou, câteva nume mari pe afiș.

Festivalul este structurat puțin altfel decât anii anteriori. Mă refer la anii normali, cei de dinainte de pandemie. Ultimele două ediții s-au ținut doar la scena mare, aceasta fiind o condiție impusă. Nu am avut scenele adiacente. Anul acesta, când e „la liber”, din păcate Hanul „La Răscruce” a fost închiriat iar noul administrator nu vrea sub nicio formă să se țină concerte în curtea lui. Mie îmi pare o decizie proastă, chiar dacă trebuie respectată. Festivalul acesta acolo a crescut și nu ar fi trebuit să se întâmple așa ceva. Concertele care ar fi trebuit să fie acolo în curte le-am mutat la Biserica din Văliug, unde, în diminețile de 8, 9 și 10 iulie, vor fi câte 2-3.

Care este programul de la Biserica din Văliug?

În ziua de 8 iulie, vineri, va avea loc concertul violoncelistului francez Vincent Curtois, un recital solo. Vincent Curtois este un muzician foarte important al scenei franceze. Va urma un concert susținut de un tânăr muzician român, destul de puțin cunoscut în țară, dar care are în palmares două apariții discografice alături de renumitul trompetist norvegian Arve Henriksen, ambele apărute în acest an. Un muzician care abordează și muzica de film și muzica de teatru, dar care are o activitate concertistică destul de restrânsă. În spațiul Ardealului, în special în cel de Nord, este destul de cunoscut. Se numește Emil Gherasim iar proiectul lui se intitulează „Fluidian”. Tot în prima zi, într-un debut absolut, va concerta o mare speranță a jazz-ului românesc, Eva Maria Gârlea. o vocalistă. Este o tânără studentă la Iași, la Conservator, și a câștigat recent două premii naționale importante. Este foarte apreciată și susținută de către Luiza Zan. Înregistrările la care am avut acces m-au convins de prima dată că este foarte valoroasă și iată că am adus-o! Va fi primul ei recital de autor și prima apariție într-un mare festival. În a doua zi vor cânta două grupuri românești, Adi Stoenescu Trio și Ionuț Dorobanțu & Alina Giurgiu. În ultima zi de festival, la Biserica din Văliug vor cânta Nicolas Simion Trio, cu un proiect care se numește „Crazy World”, și Cătălin Milea, cu proiectul „Sano Terra”, o formulă de quartet. În ambele formule va cânta și Sorin Romanescu, dar și alți muzicieni importanți ai scenei noastre, cum ar fi Iulian Nicolau și Tavi Scurtu.

Care va fi programul la scena mare?

La scena mare, programul este structurat pe trei zile dedicate fiecare câte unei țări. Prima zi va fi dedicată Norvegiei, a doua Finlandei și a treia Suediei. În fiecare dintre ele va mai fi și câte un muzician din altă țară. În prima zi va cânta Charles Lloyd, într-un concert așteptat și dorit de foarte mulți. Va fi un concert din cadrul turneului său de adio, cu o formulă de quartet, care îl include și pe Bill Frisell. Este o formulă absolut fenomenală, care se numește „Charles Lloyd and the Marvels”. Muzicienii norvegieni care vor cânta în cadrul acestei zile dedicată Norvegiei sunt Hakon Kornstad, Eivind Aarset, Mathias Eick și Per Mathisen’s, toți în formulă de quartet . Sunt patru nume valoroase ale scenei norvegiene. Vineri, 8 iulie, în cea de a doua seară , va cânta trio-ul chitaristului german Arne Jansen, după care vor cânta muzicienii finlandezi Verneri Pohjola, în formulă de quartet, Kari Ikonen Trio, un pianist remarcabil, care este și profesor de pian la Universitatea din Stockholm, și un trio condus de muzicianul Alexi Tuomarila, un alt muzician foarte, foarte valoros. Tot în această zi, probabil în deschidere, va cânta și trio-ul muzicianului francez Charley Rose. În a treia zi, sâmbătă, 9 iulie, în ziua dedicată Suediei, vor cânta, în formulă de quartet, Magnus Ostrom, un percuționist genial, și Svante Henryson’s, în a cărui formulă va participa și un foarte bun pianist, Jon Balke, unul dintre cei mai importanți pianiști ai istoriei muzicale a Norvegiei. Este o formulă suedeză totuși, Jon Balke având statut de invitat. Tot în ziua a treia va mai cânta și trio-ului francez Alexandre Herer. Tot sâmbătă, vom mai avea încă un concert foarte așteptat, foarte „vânat”, un concert de care sunt extrem de bucuros că am reușit să-l aduc la Gărâna. Este vorba de cel pe care îl va susține „Frank Gambale All Star Band”. Frank Gambale este un chitarist remarcabil, laureat al multor premii Grammy, profesor la Scoala Berklee, din SUA. În formula sa vor fi trei muzicieni absolut fenomenali, Jerry Leonide, care a fost laureat al concursului de la Montreaux, acum vreo 3 ani, Hadrien Feraud, un basist de mare clasă, și un tobar vulcanic, Gergo Borlai, care este originar din Budapesta și cântă în foarte multe proiecte importante ale scenei actuale europene. În ultima zi, duminică,10 iulie, poate cea mai „stufoasă” și cea mai „tânjită” dintre toate, vor cânta grupul polonez Cisnienie, grupul timișorean VanDerCris, al chitaristului timișorean Horea Crișovan, grupul islandez ADHD, un grup pe care mi-l doream de foarte mult timp la Gărâna, dar, din cauza pandemiei, am reușit doar acum. Va mai cânta grupul celebrei cântărețe Liv Warfield, cântăreață care a fost lansată și susținută de celebrul Prince, alături de care a și cântat în formula „the Revolution”. Ultimul grup pe care îl prezint și care va cânta la Gărâna este o legendă vie a scenei mondiale, un grup care sărbătorește 55 de ani de activitate, promotori ai progrock-ului și jazz rockului, muzicieni care pot fi greu, totuși, încadrați într-un anumit gen muzical. Este vorba de Soft Machine. Pentru cunoscători, acest moment va fi „climaxul” acestei ediții. Acest grup, originar din Cantebury, are enorm de multe discuri scoase. În perioada lor de glorie, frecvența concertelor grupului era undeva de unul la două zile. Țările partenere ale festivalului, Norvegia, Finlanda și Suedia vor prezenta în finalul fiecărei nopți câte un film artistic al țării lor. Festivalul va fi prezentat, ca de obicei, de Florian Lungu (Moșu’). Până la începerea festivalului, mai lucrăm la câteva îmbunătățiri ale spațiului în care se va desfășura, va fi reparat acoperișul spațiilor laterale și vor fi renovate grupurile sanitare și cabina de sunet.

De unde și cum se obțin biletele?

Biletele se obțin de pe site-ul bilete.ro. Prețurile sunt de 520 de lei pentru abonament, respectiv 140 de lei, pentru fiecare seară. Cei care au abonament, beneficiază de intrare gratuită la concertele de la Biserica din Văliug, unde biletele sunt de 50 de lei. Biletele pot fi cumpărate și la fața locului, anul acesta nemaifiind impusă o limită a participanților.

Mulțumesc, domnule Marius Giura. Mult succes!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: