DESFIINȚARE versus REORGANIZARE sau Actualitatea versus Redeșteptarea. Cam așa am văzut eu presa, de săptămâna aceasta. Discuții multe, acuze multe, explicații multe. Aproape că a trecut neobservată scumpirea tarifelor pentru canalizare pe care a pus-o în practică administrația Buciu… 😂 Dar e și asta o strategie politică, nu?😉
Cum era de așteptat, subiectul principal al săptămânii a fost desființarea instituțiilor de cultură lugojene, a unor servicii și schimbarea organigramei Primăriei, în cadru ședinței Consiliului local de luni, 27 iunie. Sunt convins că multă lume așteaptă comentariul meu pe această temă 😂. Abia ar apuca unii să strige: „l-a dat afară, de aia scrie așa”. Pot sta liniștiți, nu comentez subiectul, comentez doar modul în care au fost scrise cele două știri din cele două ziare lugojene. Încep cu Redeșteptarea:
Săptămânalul Redeșteptarea, așa cum ne-a obișnuit, oferă cu largă dărnicie spațiu ideilor edilului șef al orașului. Pe undeva, dat fiind faptul că tot ceea ce se întâmplă la ora actuală în oraș aparține imaginației domniei sale, mi se pare aproximativ corect. Știrea cu desființările este în prima pagină a ziarului și are titlul „REORGANIZARE!”. Articolul beneficiază și de o introducere „de sprijin” pentru primarul Buciu (să faci afirmația că liderul de sindicat, Tiberiu Negrei, a venit la ședință doar „pentru a complica lucrurile”, mi se pare deplasat rău de tot deontologic…). Continuarea articolului este în pagina 5, unde știrea este împărțită în 2 fragmente. În primul este prezentată varianta semnatarului articolului, Cristian Ghinea, despre modul cum s-a desfășurat ședința. În partea a doua, pe jumătate de pagină, sunt prezentate „explicații ale primarului Claudiu Buciu pentru speculanții politic” (deci nu pentru lugojeni, ci doar pentru lugojenii contestatari, denumiți foarte „plastic”… speculanți politic). Vorba aceea, cine nu este cu mine, este… speculant politic.😂. Dar să revenim la prima parte. Așa cum am spus, este varianta autorului articolului despre ședință, pentru că lucrurile s-au întâmplat puțin altfel decât sunt scrise. În știre, autorul (mamă, parcă dau bacu’ la română 😂) face următoarea afirmație: „ Din partea Casei de Cultură a Municipiului a luat cuvântul actrița Ileana Căprariu Nemecsek, care s-a pronunțat împotriva deciziei de desființare a instituției de care aparține”. Eu nu am fost la ședință, dar am vorbit cu Ileana Căprariu Nemecsek, colega mea de la Casa de Cultură, care mi-a spus ce s-a întâmplat cu adevărat: „eu doar am întrebat din cine a fost compusă comisia care a făcut analiza în urma căreia s-a luat hotărârea desființării Casei de Cultură. S-a tot pomenit în hărtiile în care eram anunțați de desființare că „vom fi desființați în urma unor analize și evaluări, care s-au făcut”. Eram curioasă să știu și eu ce pregătire profesională aveau acele persoane care au hotărât asta. Atât am întrebat eu. Primarul mi-a răspuns că nu a fost nicio comisie și că hotărârea a luat-o doar el”. Hmmm, parcă altfel suna în articol dacă era scris adevărul, nu? A fost luată o decizie economico-culturală foarte importantă pentru prezentul cultural al urbei de către o persoană care are doar pregătire de jurist… Ar fi bine să cumpărați ziarul, să citiți știrea complet, că sunt mai multe scrise în ea. Și despre ce a zis liderul de sindicat, și despre ce au declarat principalii lideri ai opoziției, despre acest subiect. Din păcate, despre modul în care a votat fostul viceprimar PSD al orașului, Cristian Galescu, nu se prea spune mult. Ar fi fost foarte interesant, măcar speculativ, să se fi scris despre cum, peste noapte, s-a ajuns la BUCIU (PNL) + GALESCU (PSD)= LOVE 👄, când poziția PSD Lugoj a fost foarte clară împotriva desființărilor din cultură. Chiar ar fi interesant de aflat…
În fragmentul al doilea al știrii, în subcapitolul „Clarificări pentru fiecare”, se face următoarea afirmație: „Casa de Cultură are angajați care și-au dus mobilierul de la serviciu acasă de mai bine de 10 ani, iar la sesizarea noastră, l-au returnat motivând că l-au avut în comodat (nescris)”. Acest lucru este prezentat ca un act negativ și reprezintă unul dintre motivele pentru care primarul Claudiu Buciu s-a hotărât să desființeze Casa de Cultură. Ba mai mult, acel angajat nu va fi „preluat ” de noua structură, adică va rămâne fără serviciu. Cred că nu are rost să mai spun la cine face Claudiu Buciu referire aici 😉. Oricum, când va veni timpul, discuția asta între primar și mine se va finaliza în justiție… Îmi permit să spun o mică poveste din trecutul meu, care seamănă, oarecum, cu situația actuală. În 1992 m-am angajat la Școala Generală Nr. 6, având funcția de administrator. Când am făcut primul inventar, am aflat că o butelie se afla împrumutată la cineva acasă. Butelia respectivă era foarte rar folosită la școală, mai aproape deloc, și, decât să stea să ruginească prin vreun beci, a fost împrumutată, cu acordul conducerii și cu știința administratorului, unui profesor. Profesorul respectiv a venit de fiecare dată când am făcut inventarul să amintească de ea. În decembrie 2009, când eram angajat la Casa de Cultură, am împrumutat, cu acordul conducerii instituției și al administratorului, 6 scaune vechi, care nu mai erau erau folosite de ani buni și care erau depozitate, alături de alte vreo 300 la fel de vechi, în podul Teatrului. Nu erau nici din lemn masiv, nici sculptate, nici de epocă, ci pur și simplu scaune obișnuite, puțin mucegăite și destul de rupte. În fiecare an când se făcea inventarul aminteam de ele. Dacă e să ne luăm după logica primarului, dacă ar fi condus domnia sa orașul în 1992 și ar fi aflat despre faptul că o butelie a unei școli se află, cu acordul conducerii și al administratorului, la un profesor acasă, ar fi desființat Școala Generală Nr.6 și ar fi dat afară respectivul profesor, nu? Cazul este similar. Nu dezvălui numele acelui profesor, este o persoană respectabilă, la care țin foarte mult (mi-a fost profesor de limba română). Numele domniei sale nu are ce căuta în această mocirlă, dar sunt sigur că redactorul Cristian Ghinea știe exact la cine mă refer… (apropo, cele 6 scaune despre care vorbește primarul Claudiu Buciu se află, curățate și reparate, înapoi în podul Teatrului, din decembrie 2020. Și nu m-a obligat nimeni să le returnez, le-am adus din proprie inițiativă 😊). A, și încă un amănunt: dacă acesta este motivul principal al desființării, cum de m-a numit primarul Claudiu Buciu, în octombrie anul trecut, pe mine, Augustin Bercean, director al Casei de Cultură a Municipiului, deși mai erau și alte variante? Oare faptul că am refuzat atunci numirea, o fi avut vreo influență asupra deciziei alegerii persoanei care nu va fi „preluată” în noua organigramă? Sau poate că am acest site (pe care, de fapt, îl am din 2015, dar abia acum deranjează…)? Cine știe… Am cam divagat puțin, dar am rămas totuși în limetele subiectului, sper 😂 Nu puteam să trec peste motivele principale care au stat la baza deciziei primarului, cel puțin declarativ, de a desființa o instituție emblematică de cultură lugojeană!
Săptămânalul Actualitatea prezintă tot pe prima pagină știrea despre desființările culturale, dar într-un mod mult mai realistic. Titlul este „La Lugoj, au fost desființate toate instituțiile de cultură” și a fost postat pe o poză foarte sugestivă, în care apar actorii de la Teatrul Municipal Lugoj. Continuarea este în pagina 3 unde sunt prezentate instituțiile și serviciile care au fost desființate. La final, apare și o precizare a primarului Claudiu Buciu, care spune: „activitățile desfășurate de Casa de Cultură a Municipiului Lugoj nu vor dispărea, ci vor fi preluate de nou înființata Direcție de Comunicare, Cultură și Evenimente din cadrul Primăriei Lugoj”. Primarul este jurist și de aceea mă intrigă la modul extrem felul cum poate face asemenea afirmații… Cum poate afirma că o simplă Direcție dintr-o Primărie poate să preia activitatea unei instituții de cultură, care a avut statut juridic? În primul rând, Casa de Cultură a Municipiului Lugoj, prin proiectele culturale pe care le depunea la Consiliul Județean Timiș, în cadrul Agendei Culturale Județene, aducea fonduri la buget. Și aici vorbim de bani mulți. Ca exemplu, în ultimii 5 ani Casa de Cultură a Municipiului Lugoj a atras fonduri la bugetul local în valoare de 300.000 de lei (3 miliarde bani vechi!). Noua Direcție nu va putea să facă acest lucru, deoarece este ILEGAL! De asemenea, Direcția respectivă nu va avea voie (tot pentru că ar fi ILEGAL!) să organizeze Festivalurile Internaționale pe care le organiza Casa de Cultură a Municipiului, cum ar fi cele de Teatru, Cor, Folclor sau Blues, Galele de Jazz, de Folk sau spectacolele de promovare a muzicienilor lugojeni, „LugojMusic Fest” sau „Live in the City”. Tot ce poate face această nou înființată Direcție pentru cultură din cadrul Primăriei Lugoj este să se roage de ONG-uri sau asociații private să organizeze ceva aproximativ similar. S-a văzut clar, în ultimii 2 ani, ce efecte au avut aceste „rugăminți” ale Primăriei către ONG-uri și Asociații, ce au organizat acestea și, mai ales câți bani s-au cheltuit de la bugetul local… Dar, asta e! Așa a „analizat” primarul că este mai bine economico-cultural pentru orașul Lugoj! Extraordinar de sugestivă este poza postată la acest articol, pe care îmi permit să o postez și eu. Reprezintă exact ceea ce se întâmplă la ora actuală cu Cultura lugojeană. Nu prea e de luat în râs toată situația asta, dar ne mai descrețim puțin frunțile. (poza aparține site-ului lugojexpres.ro)
Tot în pagina 3 a Săptămânalul Actualitatea apare și partea a doua a reportajului „Cât de frumoase sunt „cultura și artele frumoase” după aproape doi ani de la alegeri”, scris de Nicolae Silade. În reportaj sunt prezentate, prin comparație, promisiunile electorale ale candidatului Claudiu Buciu și realizările primarului Claudiu Buciu, din zona culturală. O comparație făcută la aproape doi ani de mandat. Diferențe mari, mari de tot!🙄 Iată un scurt fragment, că e de „sezon”: „Se făcea vorbire acolo (în broșura/carte cu promisiuni a lui Buciu n.r.) depre „evenimentele care aduc valoare în comunitatea noastră, prin recunoaștere la o scară mai largă, unde există public, unde există recunoaștere, nu evenimente construite pentru organizatori * Am văzut anul trecut despre ce fel de evenimente este vorba: Festivalul „Orașul Jazz”, care abia a adunat 30 de persoane, dar care a costat 198.000 de lei.. Am văzut ce valoare a adus în comunitatea noastră, că de „recunoaștere la o scară mai largă”, nici nu poate fi vorba. N-a depășit nici măcar granițele locului de desfășurare. Deci a fost un eveniment „construit” chiar pentru organizatori, mari iubitori de jazz”😁 . Acesta este cu adevărat jurnalistul Nicolae Silade, de care se temeau, în trecut, toți politicienii locali… Cumpărați ziarul Actualitatea și citiți, merită!
La final, o știre care în mod normal și în timpuri „normale” ar fi trebuit să „țină” prima pagină a ziarelor. Ea apare doar în Redeșteptarea, în pagina 3, și are titlull: „Tarifele pentru canalizare, majorate cu 12 procente”. Ce să mai zic? După scumpirea taxelor și impozitelor, după scumpirea apei menajere, ce mai contează pentru lugojeni o scumpire cu 12%, pentru canalizare? Începem să ne obișnuim. Principalul e să nu înceapă să ne și placă… 😁
Atât pentru azi! Cam lung articolul, dar… Cei care ați avut puterea intelectuală să citiți până la capăt și poate chiar v-a plăcut ce ați citit (și dacă aveți curaj, că e cam scump în ziua de azi, nu prea se mai găsește…) , postați articolul și pe pagina dumneavoastră de Facebook. Așa vor avea și alții șansa să-l citească. Un weekend fain vă doresc și să ne (re)vedem cu bine duminică, când voi posta rubrica „Comentariile săptămânii”!
augustin bercean 
Lasă un răspuns